Dimineata imi termin treburile matinale si incep sa astept, la fereastra camerei, rasaritul SOARELUI. Isi face aparitia cu o prima raza care poleieste in lumina alb-aurie varfurile brazilor de pe culmea muntilor. Apoi, dintr-o data, isi scoate la iveala coroana sclipitoare radiind de fericire ca cineva cocheteza cu el, asa, din zori. Razele curcubeu i se rasfrangeau peste munti asigurandu-ne ca o sa avem o zi minunata. Si asa a fost.
Imediat ce ne-am instalat in “vehiculele spatio-temporale” – carute trase de tractorase – a inceput jocul intre mine si SOARE, care a tinut tot drumul pana la Sarmizegetusa-Regia si inapoi. Ne jucam de-a “v-ati ascunselea” printre ramurile copacilor sau coamele muntilor si, de fiecare data, ma surprindea prin multimea razelor, lumina irizata care curgea ca o cascada multicolora pe versantii impaduriti. 
Voia sa ma uimeasca, sa ma cucereasca cu frumusetea lui si atunci s-a intrecut pe sine insusi. Cateodata este asa de bucuros ca l-am gasit printre frunzele fosnitoare, fascinate si ele de jocul nostru, incat explodeaza incandescent in hohote de ras si raze ce cuprindeau copacii cu lumina violeta. 
Alteori ne priveste din inaltul cerului de un albastru pur/infinit cu haloul de lumina pulsand si dansand insotindu-ne vesel si jucaus pe drumul bolovanos si colbuit facandu-ne sa nu simtim aceste inconveniente.
La ora amiezii SOARELE troneaza pe bolta azurie in toata plenitudinea sa revasandu-si lumina ca o ploaie manoasa peste natura, patrunzand in cele mai umbroase/intunecoase cotloane, imbracandu-le in alb, argintiu sau curcubeu. Padurea freamata de fericire ca SOARELE este asa de generos cu ea si-i aduce multumire prin ciripitul pasarilor, prin susurul izvoarelor si raurilor ce curg molcom printre pietre, prin adierea vantului care aduce racoarea ce mai potoleste putin iubirea infocata a SOARELUI. 
La plecarea din Cetatea Dacica ne impartasim cu totii de la izvorul sfant din poiana iar SOARELE isi trimite binecuvantarea de raze curcubeu peste noi
. 
La intoarcere jocul nostru continua si devine mai palpitant cand palcuri de nori acopera cerul. SOARELE ne zambeste sugubat de dupa nori colorand in roz sfarsitul acestei zile.A doua zi multumim si noi astrului zilei pentru ca ne-a insotit in aceasta calatorie initiatica pe meleaguri strabune prin meditatia “SALUTUL SOARELUI” .
Dar SOARELE tine sa aiba ultimul cuvant, si, pe drumul de intorcere acasa, ne insoteste cu aceleasi binecuvatari si multumiri salutandu-ne la randul sau cu trei curcubee (la o distanta de cativa kilometri unul de altul) ce brazdeaza bolta cereasca si lumineaza, in dupa amiaza tarzie, ROMANIA.
